Necoda este forma latină a numelui biblic Nekoda, care apare în Vechiul Testament latin (Vulgata). Numele provine din rădăcina ebraică ce înseamnă „marcat”. În Vechiul Testament, Nekoda este menționat ca șef al unei familii de slujitori ai templului (Netinim) care s-au întors din exilul babilonian (Ezra 2:48, Neemia 7:50). Redarea latină Necoda urmează tiparele comune de transcriere ale Vulgatei, unde „K”-ul ebraic devine adesea „C” în latină. Acest nume este rar folosit astăzi, dar apare în studii biblice și în discuții despre personalul post-exilic al templului.
- Înțeles: „marcat”
- Origine: ebraică, prin latină
- Tip: biblic
- Utilizare: contexte istorice latine