Tancredi

Tancredi este forma italiană a numelui Tancred, un nume care apare proeminent în poemul epic Ierusalimul eliberat (1580) de Torquato Tasso. Numele a fost ulterior popularizat de opera lui Gioachino Rossini, Tancredi (1813), care se bazează pe piesa lui Voltaire, Tancrède (1760).

Etimologie

Numele originar Tancred derivă din forma normandă a numelui germanic Thancrat, compus din elementele thank însemnând „gând, considerație, mulțumire" (din germana veche înaltă danc sau franca veche þank) și rat însemnând „sfat, consultare". Astfel, numele Tancred semnifică „gând și sfat".

Semnificație istorică și culturală

Numele Tancred (și prin extensie Tancredi) era comun printre nobilii normanzi din sudul Italiei medievale. A fost purtat de Tancred de Hauteville, fondatorul familiei Hauteville, o dinastie care a jucat un rol semnificativ în cucerirea normandă a Siciliei. Un alt purtător notabil a fost Tancred, un conducător al Primei Cruciade, care apare și ca personaj în Ierusalimul eliberat al lui Tasso. În poem, Tancredi este descris ca un nobil și cavaler cruciat șlăvit.

Opera lui Rossini, Tancredi, a avut premiera la Teatro La Fenice din Veneția pe 6 februarie 1813. Stendhal, primul biograf al lui Rossini, o considera drept „una dintre marile capodopere ale compozitorului" și un „adevărat trăsnet dintr-un cer senin pentru teatrul liric italian." Uvertura, împrumutată din opera anterioară a lui Rossini, La pietra del paragone, rămâne o piesă de concert populară.

Forme înrudite

Variante ale lui Tancredi includ francezul Tancrède, germanul Tankred, spaniolul Tancredo și forma germanică mai veche Thancrat. Forma normandă veche Tancred este rădăcina directă.

• Înțeles: „gând și sfat"
• Origine: germanică, prin forme normande și italiene
• Tip: Prenume
• Regiuni de folosire: Italia (istoric și printre normanzi)