Sophokles

Sophokles este forma greacă antică a numelui Sophocles, numele unuia dintre cei mai celebrați dramaturgi ai Atenei clasice.

Numele derivă din elementele grecești sophos însemnând „iscusit" sau „înțelept" (cf. σοφός în greacă) și kleos însemnând „glorie". În greaca originală, numele este scris Σοφοκλῆς (Sophoklēs), reflectând un compus tipic din două elemente care exprimă conceptul de „renumit pentru înțelepciune".

Etimologie

Ca multe nume grecești din perioada clasică, Sophokles combină o trăsătură valoroasă (iscusință, inteligență) cu un rezultat substanțial (glorie, faimă). Sufixul -kles (-κλῆς) este comun în numele grecești antice—de exemplu, Herakles (gloria Herei), Perikles (înconjurat de glorie) și Theokles (gloria lui Dumnezeu). Componenta sopho- leagă numele de tema înțelepciunii, iar rădăcina ω apare în cuvinte legate de meșteșug sau artă.

Purtător Notabil

Cel mai important purtător este Sofocle (c. 497/496 – iarna 406/405 î.Hr.), tragedianul din Colonus, Atena. A scris peste 120 de piese, dar doar șapte au supraviețuit integral: Ajax, Antigona, Femeile din Trachis, Oedip regele, Electra, Filoctet și Oedip la Colonus. Sofocle a fost o figură dominantă în competițiile dramatice ale festivalurilor Dionysia și Lenaea din Atena; a câștigat 24 din 30 de concursuri la care a participat și nu s-a clasat niciodată mai jos de locul doi. I se atribuie și introducerea celui de-al treilea actor și ruperea tradiției trilogiei cu o temă unică.

În cultura ulterioară, piesele sale—mai ales Oedip regele și Antigona—au devenit texte fundamentale în literatura și filosofia occidentală. Legenda lui Oedip, printr-o traducere latină din perioada Renașterii, a furnizat ingrediente pentru teoria lui Freud privind dobândirea carierei sale scenice de către figura mitologică.

O formă variantă, Sofoklis, este încă folosită în greaca modernă, păstrând rădăcinile clasice în tiparele contemporane de denumire.

Semnificația Culturală

Ca nume, Sophokles reprezintă idealurile clasice grecești de inteligență și distincție (sophos + kleos), construite într-un sistem personal grecesc mai larg exprimat în nobilime. Expresia fixă care rezonează printre cititorii internaționali provine atât din uzul antic, cât și din sălile de literatură unde se citesc roluri comice și multe copii ale lumii.

Remarcat pentru măiestria sa de a adăuga profunzimi psihosociale numelor, se potrivește mai ușor în contextul mai larg al operelor sale cunoscute în Grecia și în exporturile sale—nume după dramaturgi—într-o perioadă de revenire la scris.

• Semnificație: „glorie iscusită sau înțeleaptă" (din grecescul sophos și kleos)
• Origine: Greaca antică
• Regiune de uz comun: Grecia (antică), reînnoită în cultura tragică
• Figură notabilă: Sofocle (la competițiile ateniene)