Șimeat este un nume feminin de origine ebraică, care apare în Vechiul Testament ca mama unuia dintre asasinii regelui Io}aș al lui Iuda. Numele derivă din cuvântul ebraic shemaʿ (שֵׁמַע), însemnând „veste”, „știre” sau „faimă”. Această rădăcină este strâns legată de conceptul de auzire sau de a fi auzit, deoarece verbul ebraic șama înseamnă „a auzi”. Astfel, Șimeat este un nume care sugerează pe cineva despre care se vorbește sau care este renumit.
În narațiunea biblică, Șimeat este menționată în 2 Regi 12:21 și 2 Cronici 24:26 ca mama lui Zabad (sau Iozabad), un slujitor care a conspirat să-l ucidă pe regele IoContext lingvistic și cultural
Numele Șimeat este o formă feminină ebraică, probabil echivalent cu Shimʿat în ebraica biblică. Variantele includ Shim'at în transcrieri moderne. Înțelesul derivă din rădăcina semitică ș-m-ʿ, comună multor limbi semitice și având sensul de auzire sau ascultare. Într-un context onomastic, numele construite pe această rădăcină simbolizează adesea faima unei persoane sau ascultarea divină a rugăciunilor. Șimeat aparține unei clase restrânse de nume feminine derivate din substantive abstracte, nu din elemente divine, contrastând cu numele teoforice populare în Israelul antic.
- Semnificație: „Veste, știre, faimă”
- Origine: Ebraică (biblică)
- Referință scripturală: 2 Regi 12:21; 2 Cronici 24:26
- Formă asociată: Shim'at (ebraica biblică)
- Regiune de utilizare: Găsit în Vechiul Testament; folosit istoric, dar rar în zilele noastre