Shanta este un nume feminin de origine sanscrită, însemnând „calmat, liniștit”. În epopeea hindusă Ramayana, Shanta este prințesa din Anga care se căsătorește cu Rishyasringa. Conform recenziilor nordice ale epopeii, Shanta este considerată fiica regelui Dasharatha și a reginei Kausalya, ulterior adoptată de regele Romapada și regina Vershini.
Etimologie
Numele Shanta derivă din rădăcina sanscrită śam (शम्), însemnând „a calma” sau „a potoli”. Este forma feminină a adjectivului śānta, care semnifică o stare de calm și pace. Numele este comun în contexte nepaleze, hindi, marathi și hinduse.
Legendă
Asociată predominant cu Ramayana, Shanta este renumită pentru frumusețea și educația sa. A fost instruită în Vedele, arte și război. În episoade cheie, tatăl adoptiv al Shantei, regele Romapada, nu era conștient de puterile lui Rishyasringa și de efectul pe care acesta l-ar avea asupra destinului Shantei. După marea secetă din Anga, cauzată de neglijarea unui brahman de către Romapada, înțelepții au sfătuit că invitarea ascetului Rishyasringa în regat va aduce ploaie. Rishyasringa s-a căsătorit în cele din urmă cu Shanta.
Nu sunt furnizate explicații majore directe sau elemente relevante pentru Shanta dincât cele sumarizate.
- Înțeles: calmat, liniștit
- Origine: sanscrită
- Tip: nume complet
- Utilizare: nepaleză, hindi, marathi, hindusă