Quinctilius

Etimologie

Quinctilius este un nume de familie roman de tip patronimic derivat de la Quintus (scris inițial Quinctus), un praenomen roman care înseamnă „al cincilea.” Sufixul -īlius indică „aparținând familiei lui,” astfel că Quinctilius însemna inițial „descendentul lui Quintus.” Scrierea Quinctilius este considerată ortografia corectă în latină, deși varianta Quintilius este, de asemenea, atestată pe scară largă.

Context istoric

Gens Quinctilia (scrisă și Quinctilia sau Quintilia) era o veche casă patriciană la Roma, care își revendica originea din perioada cea mai timpurie a Republicii. În ciuda prestigiului său, gens a jucat un rol relativ minor în istoria politică a Republicii. Singurul membru din epoca republicană care a ajuns la consulat a fost Sextus Quinctilius în 453 î.Hr.; alți membri au fost pretori sau au deținut magistraturi inferioare. Familia a rămas proeminentă până în perioada imperială, dar nu a produs un alt consul timp de peste patru secole, ceea ce subliniază influența sa politică limitată în comparație cu alte gentes patriciene.

Persoane notabile

Deși gens Quinctilia nu a avut puterea unor familii precum Cornelii sau Julii, membrii săi sunt menționați în înregistrările istorice, adesea în roluri militare sau administrative. O figură notabilă este Publius Quinctilius Varus—deși aparținea ramurii Varus a gensului—cel mai cunoscut pentru pierderea a trei legiuni în Pădurea Teutoburgă în anul 9 d.Hr. (deși articolul se concentrează pe numele clanului însuși, Varus este cel mai cunoscut purtător).

Nume înrudite

Numele înrudite includ Quintus, praenomenul de bază; Quintilius, o variantă la fel de comună în inscripții; și nomina romane similare precum Quinctius, din aceeași rădăcină. Praenomenul Quinctus dă naștere atât Quinctilii-lor, cât și Quinctii-lor.

• Semnificație: „aparținând familiei lui Quintus (al cincilea)”
• Origine: Romană, latină
• Tip: Prenume (inițial un nume de clan; ulterior un nume în general masculin)
• Regiuni de utilizare: Roma Antică