Pacificus este un nume latinesc medieval care înseamnă „pașnic”, derivat din pax „pace” și facio „a face, a crea”. A fost folosit ca nume religios de către Sfântul Pacificus din San Severino, preot italian din secolul al XVII-lea și făcător de minuni. Cu toate acestea, cel mai cunoscut purtător din Evul Mediu a fost discipolul Sfântului Francisc din Assisi, cunoscut sub numele de Fratele Pacificus.
Purtători istorici
Pacificus, născut lângă Ascoli, Italia, la sfârșitul secolului al XII-lea, a fost poet și companion al Francisc din Assisi. El era cunoscut ca „Regele versurilor” („Rex versuum”) și a contribuit la punerea pe muzică a Cântecului Soarelui al Sfântului Francisc. A murit mai târziu în Lens, Franța, în jurul anului 1234. Sfântul Pacificus din San Severino, născut Carlo Antonio Divini în 1653, a fost un preot franciscan cunoscut pentru multe minuni, inclusiv vindecarea bolnavilor și prevederea evenimentelor.
Semnificație culturală
Numele transmite idealul creștin al păcii și este rar folosit în afara contextelor religioase. Forme înrudite includ Pacifique în franceză și Pacifico în italiană. Componentele numelui sunt pax (latină pentru „pace”) și facio (latină pentru „a face”).
- Semnificație: pașnic (din latina pax + facio)
- Origine: latină medievală
- Tip: nume religios
- Folosire: istoric, printre franciscani
Surse: Wikipedia — Pacificus