Kamrušepa

Kamrušepa este numele unei zeițe hitite și luwiene a medicinei și magiei. Numele derivă probabil din cuvântul hitit kammara care înseamnă „ceață, fum” combinat cu sufixul divin -šepa. Acest sufix apare în mai multe alte nume divine anatoliene, precum Ištušepa.

Caracter și asocieri

Kamrušepa era considerată inventatoarea diverselor proceduri magice și medicale, care au fost ulterior transmise oamenilor. Putea funcționa ca moașă divină și era posibil o zeitate domestică datorită legăturii sale cu viața de familie și căminul. Ca zeiță vindecătoare, era asociată cu divinități precum Pirwa, Maliya și hurrita Šauška în ritualurile hitite. Luwienii o considerau aparent analogă zeiței mesopotamiene a medicinei Gula.

Mitul lui Telepinu

Kamrušepa este cel mai bine cunoscută din mitul lui Telepinu, un mit anatolian despre dispariția zeului vegetației Telepinu. În mit, Kamrušepa efectuează acțiuni ritualice—inclusiv oferirea de sânge de taur, aluat și țesut—pentru a potoli mânia lui Telepinu și a restabili fertilitatea pământului. Rolul său este paralel cu cel al zeiței hattice și palaice Kataḫzipuri, care îndeplinește o funcție similară în versiunile hattice ale mitului.

Ecouri medievale

Unii cercetători sugerează că numele lui Kamrušepa a persistat în toponimia anatoliană până în perioada elenistică. Orașe precum Comana atât în Pont cât și în Cappadocia sunt uneori legate de cultul său, deoarece erau centre pentru venerarea zeițelor asociate cu vindecarea și reînnoirea. Cu toate acestea, continuitatea directă este dezbătută.

• Înțeles: „ceață, fum” + sufix divin
• Origine: hitită/luwiană
• Tip: teonim
• Regiuni de utilizare: Anatolia (Epoca Bronzului)