Criseyde

Criseyde este un nume creat și folosit de poetul englez Geoffrey Chaucer pentru personajul feminin central din poemul său epic din secolul al XIV-lea Troilus și Criseyde. Ea este forma engleză a numelui Criseida, introdus de autorul italian Giovanni Boccaccio în poemul său Il Filostrato. Boccaccio, la rândul său, și-a bazat personajul pe figura mitologică greacă Chryseis, un personaj minor în Iliada lui Homer.

Etimologie și fundal lingvistic

Numele derivă în cele din urmă din grecescul Khrysēis (Χρυσηΐς), care înseamnă 'aurie' sau 'fiica lui Chryses', format din khrȳsós (χρῡσός) 'aur'. În poemul lui Chaucer, ortografia Criseyde reflectă convențiile englezei medii. Numele apare în mai multe alte limbi și culturi, inclusiv varianta Cressida, folosită de William Shakespeare în piesa sa Troilus și Cressida. Derivatele rădăcinii chrys- ('aur') apar, de asemenea, în nume înrudite precum Chrysi (diminutiv grecesc), Chrysa, Chrysoula, Chryssa și Chryse.

Semnificație culturală și context literar

În Troilus și Criseyde a lui Chaucer, Criseyde este o femeie troiană, fiica prezicătorului Calchas, care trece de partea grecilor în timpul Războiului Troian. Ea se îndrăgostește profund de prințul troian Troilus, iar cei doi își fac jurăminte de fidelitate eternă. Cu toate acestea, când Criseyde este trimisă în tabăra greacă ca parte a unui schimb de ostatici, este curtată de eroul grec Diomedes și în cele din urmă începe o relație cu el. Această trădare îl duce pe Troilus la disperare și, în cele din urmă, îl îndreaptă pe calea morții sale de mâna lui Ahile.

Personajul Criseyde a fost subiectul multor dezbateri literare. În versiunea lui Chaucer, ea este portretizată cu profunzime psihologică și simpatie, prinsă între dragostea pentru Troilus și circumstanțele sale. În interpretările ulterioare, în special în opera lui Shakespeare, este adesea considerată o femme fatale a cărei infidelitate aduce ruina lui Troilus. Analizele mai recente recunosc numele feminin ca simbol al ambiguităților iubirii și destinului în război.

Reprezentare de-a lungul istoriei

Povestea Criseydei/Cressidei a fost repovestită de multe ori în perioada medievală și renascentistă. Printre principalii purtători notabili se numără:

• Criseida lui Boccaccio (în Il Filostrato, c. 1335)
• Criseyde a lui Chaucer (în Troilus și Criseyde, c. 1380)
• Cressida lui Shakespeare (în Troilus și Cressida, c. 1602)

Aceste versiuni diferă subtil în portretizarea personajului: Criseida lui Boccaccio este mai romantic pasivă, Criseyde a lui Chaucer introspectivă și conflictuală, iar Cressida lui Shakespeare șireată și dezamăgitoare.

Distribuție și utilizare

Numele Criseyde, în special în ortografia chauceriană, rămâne rar ca prenume. Forme derivate mai comune sunt Cressida și Criseida. În zilele noastre, Cressida este ocazional reînviată în literatură și film, dar nu a intrat niciodată în uz pe scară largă. Datele despre purtătorii reali sunt foarte puține, deoarece numele este asociat în principal cu personajul său literar.