Margarita este o formă latinizată a numelui Margaret, derivat în cele din urmă din grecescul margarites care înseamnă „perlă". Numele este utilizat pe scară largă în multe limbi, inclusiv albaneză, bulgară, greacă, letonă, lituaniană, rusă, spaniolă și latină medievală. În spaniolă, margarita se referă și la floarea de margaretă (specia Bellis perennis, Leucanthemum vulgare și altele), legând numele de natură și puritate.
Etimologie
Numele Margarita își are rădăcinile în cuvântul grecesc margarites (margarites), care înseamnă „perlă". Acest termen grecesc a fost probabil împrumutat dintr-o limbă indo-iraniană. Numele s-a răspândit prin latină ca Margarita și a devenit popular în Europa datorită cultului unor sfinți, în special Sfânta Margareta din Antiohia, o mucenică din secolul al IV-lea, patroana femeilor însărcinate. Legendele medievale o înfățișează scăpând de un dragon, făcând-o o figură populară în artă.
Personalități notabile
Regine și prințese au purtat acest nume: Regina Margareta I a Danemarcei (secolul al XIV-lea) a unit Danemarca, Suedia și Norvegia. În literatură, Margaret Mitchell (1900–1949) a scris Pe aripile vântului, iar Margaret Atwood (născută în 1939) este celebră pentru lucrări precum Povestirea cameristei. Antropologul Margaret Mead (1901–1978) și premierul britanic Margaret Thatcher (1925–2013) au consolidat și mai mult importanța istorică a numelui. Variante precum Rita, Greta și Grēta sunt diminutive comune în spaniolă, lituaniană și, respectiv, letonă.
Semnificație culturală
Pe lângă asocierile sale sfinte și regale, Margarita a câștigat popularitate culturală modernă prin cocktailul margarita—un amestec de tequila, triple sec și suc de lime. Istoricul cocktailurilor David Wondrich urmărește originea băuturii în familia cocktailurilor „daisy", margarita fiind spaniolă pentru „margaretă". Această suprapunere etimologică leagă numele de cultura băuturilor festive, în special în Statele Unite și Mexic.
Distribuție
Margarita este comun în țările de limbă spaniolă, în Balcani (Bulgaria, Grecia, Albania) și în statele baltice (Letonia, Lituania). În Rusia, a fost la modă încă din perioada sovietică. În aceste regiuni, apare adesea în listele de nume proprii cu popularitate constantă.
- Înțeles: Perlă (greacă); și floare de margaretă (spaniolă)
- Origine: Greacă, prin latină
- Tip: Nume de persoană (feminin)
- Regiuni de utilizare: Europa de Sud, Europa de Est, Balcani, America Latină
Other Languages & Cultures
Surse: Wikipedia — Margarita