Lila 2 este un nume feminin dat în limba engleză, fiind o variantă a numelui Leila sau o formă scurtă a numelui Delilah. Rădăcinile sale provin din numele arab Layla ( لَيْلَى ), care înseamnă „noapte”, un nume adânc înrădăcinat în literatura arabă și poezia de dragoste, în special în povestea din secolul al VII-lea Qays și Layla (adesea numită Majnun Layla, „nebun după Layla”), popularizată ulterior de poetul persan Nizami Ganjavi în epopeea sa din secolul al XII-lea Layla și Majnun. În țările vorbitoare de limbă engleză, diversele variante ortografice — inclusiv Leila, Laila și Lila — au apărut separat, influențate de referințe literare și culturale.
Etimologie și relații
Numele englezesc modern Lila 2 provine în principal din două surse: Leila (o variantă a lui Layla adoptată prin intermediul persanei, popularizată de utilizarea de către Lord Byron în poemul său din 1813 The Giaour și în Don Juan din 1819) și numele biblic Delilah, care în ebraică înseamnă „delicată” sau „slabă” (de la rădăcina dal, „a slăbi”). Deși etimologia lui Delilah nu are legătură cu Layla, similaritatea fonetică a dus la utilizarea lui Lila ca abreviere sau formă scurtă comună.
Persoane notabile și utilizare modernă
Deși nu există figuri istorice cunoscute pe scară largă care să poarte exact grafia Lila 2, varianta Lila a fost folosită ocazional în familii vorbitoare de engleză. Atractivitatea internațională a numelui este evidentă în cognatele sale din multe limbi, inclusiv arabă Layla, persană Leila, turcă Leyla și arabă maghrebiană Laïla. În lumea vorbitoare de engleză, Layla a cunoscut o creștere dramatică a popularității după piesa „Layla” a lui Eric Clapton din 1970, inspirată de povestea medievală.
- Semnificație: Din cuvântul arab pentru „noapte” (prin Lila < Leila / Layla) sau ca formă scurtă a lui Delilah („delicată”)
- Origine: Arabă (prin adaptări persane și engleze)
- Tip: Prenume – feminin
- Regiuni de utilizare: Țări vorbitoare de limbă engleză (în principal SUA, UK, Canada, Australia)