Xquic (scris și Ixquic) este o figură mitologică în legenda mayașă K'iche', cunoscută mai ales din textul sacru din secolul al XVI-lea Popol Vuh și din reprezentări mai vechi ale sitului antic Izapa din Mexic. Numele ei înseamnă „doamna sânge” în mayașa clasică, de la elementele ix „doamnă” și k'ik' „sânge”. Ea este mama gemenilor eroi Xbalanque și Hunahpu, figuri centrale în epopeea creației mayașe. Etimologie și origini lingvistice Numele este un compus din doi termeni mayași clasici: ix, un prefix folosit pentru titluri sau nume feminine (însemnând „doamnă” sau „femeie”), și k'ik', care înseamnă „sânge”. Combinarea lor dă „femeia sânge” sau „doamna sânge”, reflectând rolul său cheie în narativa Popol Vuh. În unele traduceri în engleză, este redată ca „Blood Moon” sau „Blood Maiden”. Grafia Xquic (cu un X- inițial) este standard în transcrierile latinizate, în timp ce ortografia modernă K'iche' folosește Xkik'. Semnificație mitologică Conform Popol Vuh, Xquic era fiica lui Cuchumaquic, unul dintre domnii Xibalbăi (lumea subterană mayașă). Ea a rămas însărcinată de la craniul lui Hun Hunahpu, un zeu care fusese ucis și decapitat de domnii morții. Craniul a scuipat în mâna ei, făcând-o să conceapă în mod miraculos. Pentru a evita mânia tatălui său, Xquic a fugit la suprafață, unde a născut Gemenii Eroi. Povestea ei este una de sfidare a morții și a lumii subterane, iar ea este venerată ca zeiță a fertilității și a maternitatii. Reprezentări artistice ale unei scene mitologice o arată adesea cu gemenii lângă ea, sub un copac de calabaș – un simbol care o leagă de capul tăiat al lui Hun Hunahpu, care se transformase într-un copac roditor. Reprezentări la Izapa Cea mai veche reprezentare cunoscută a Xquic este pe Stela 10 de la situl arheologic Izapa din Chiapas, Mexic. Datând din perioada Preclasică târzie (aproximativ 300 î.Hr. – 250 d.Hr.), această stelă prezintă o compoziție mitologică complexă: un copac cu un craniu uman, o femeie (Xquic) care apare după naștere și gemenii eroi lângă ea. Această iconografie stabilește vechimea mitului, legându-l de mayașii preclasici și de povestea mai largă mezoamericană a Gemenilor Eroi. Gemenii înșiși sunt cunoscuți din artefacte mayașe clasice care relatează narațiuni orale mai vechi. Purtători notabili Numele este cunoscut mai ales în mitologie, nu în utilizarea recentă, dar inspiră denumirea personajelor din artă, literatură și mișcări culturale mayașe moderne, inspirate de cultura mayașă. Paralele sale izbitoare cu figuri precum Zeița Lunii sau epitete legate de sânge din alte tradiții continuă să intrige cercetătorii religiei mezoamericane. Influență culturală Narațiunea Xquic întruchipează teme ale reînvierii, triumfului asupra morții și ciclicității vieții. Mitul a fost central în regatul K'iche' și există alături de povești similare în regiunile învecinate. Legăturile sale cu domnii duri ai lumii subterane, sacrificiul și nașterea o plasează ca strămoșă feminină sacră în ciclul cosmologic mayaș înregistrat în patru perioade – de la creație până la victoriile Gemenilor Eroi asupra dușmanilor umanității. Semnificație: Doamna sânge (din mayașa clasică ix „doamnă” + k'ik' „sânge”) Origine: Maya K'iche' (limba mayașă clasică), Mezoamerica Preclasică Tip: Prenume mitologic / titlu de zeiță Regiuni de utilizare: Guatemala (prin Popol Vuh), Mexic (arta de la Izapa) Particulă lingvistică: X- este o particulă de gen/denumire în K'iche'; adesea modernizată ca Ixquic