Oinone este forma grecească a numelui Oenone, care se întoarce, prin forma latinizată, la grecescul antic Oinone. Numele derivă din cuvântul grecesc oinos, care înseamnă „vin”, făcând din Oinone o referință poetică la vin. În mitologia greacă, Oenone a fost prima soție a prințului troian Paris. Oenone era o nimfă a munților – un spirit al inteligenței ascuțite și al legăturii cu natura – care locuia pe Muntele Ida din Frigia. Ea era înzestrată cu darul profeției, o putere pe care a învățat-o de la titanida Rhea. Numele ei, legat direct de vin, reflectă asocierea sa cu darurile acelei băuturi rituale. Oenone era fiica zeului râului Cebren sau, în unele versiuni, al lui Oeneus, legându-i astfel descendența de căile divine ale regiunii. Mitul lui Paris și al Oenonei face parte din fundalul Războiului Troian. Paris, fiul regelui Priam și al Hecubei din Troia, a fost crescut ca păstor pe Muntele Ida după ce a fost abandonat în copilărie din cauza unei profeții conform căreia avea să aducă distrugerea Troiei. În timpul vieții sale pastorale, Paris a întâlnit-o pe Oenone pe pantele muntelui, iar cei doi s-au îndrăgostit și s-au căsătorit. Au avut un fiu pe nume Corythus. În ciuda jurămintelor de loialitate veșnică pe care Paris le-a făcut Oenonei, mai târziu – în timpul Judecății lui Paris – a abandonat-o pentru Elena din Sparta, ducând călcâiul lui Ahile al acestei iubiri anatoliene. Potrivit unei versiuni, spune o întâmplare din poemele epice că Oenone a luat o răzbunare secretă, acum deviantă și pierdută în vers. În mine vedeți mai corect adevărata fire. Persoane Notabile Spus demult din cerneală veche și strofă: În Heroides ale lui Ovidiu, Ulise împotriva celui poate cunoscut ca adevăratul învins (Ovidiu 5), poate acum dintr-un fragment. Semnificație: Vin (din grecescul oinos) Origine: Mitologia greacă Tip: Nume feminin Regiuni de utilizare: Grecia și, prin literatură, în întreaga lume