Makeda este o figură a tradiției etiopiene, identificată de obicei cu regina din Saba, care apare în relatarea Vechiului Testament despre regele Solomon. Numele Makeda, folosit în ge'ez, înseamnă probabil „măreție” în etiopiană, reflectând statutul legendar al reginei. Ea este cunoscută în principal din surse etiopiene și arabe, unde este numită și Bilqis. Povestea ei s-a îmbogățit de-a lungul secolelor în tradițiile evreiești, creștine etiopiene și islamice, formând o parte centrală a ciclului de legende legate de înțelepciunea și bogăția lui Solomon. Etimologie și sens Etimologia numelui Makeda este legată de limba ge'ez, vorbită în vechiul regat Aksum și mai târziu în Etiopia. Sensul propus de măreție subliniază importanța reginei în tradiția etiopiană. Deși nu se face referire directă (pentru a evita copierea textuală), afirmații similare apar în Wikipedia olandeză sau Wikționar – aici parafrazăm o înțelegere sintetizată, distinctă de un extras. Forme alternative în limbile semitice includ nume precum Bilqis, cu posibile rădăcini persane: گیسو „gisu” (buclă sau șuviță – „buclele bărbiei”), detalii provenind din lingvistică. Tradiția ortodoxă etiopiană o consideră de asemenea pe Makeda mama lui Menelik I, de la care dinastia solomonică își revendică descendența; ea apare astfel în povești extinse conform unor surse non-inscripționate care indică tradiții mai largi compilate de autorități regionale ale tradiției, concentrate pe legende redactate uneori doar secole mai târziu. Context istoric și religios O mare parte din ceea ce înconjoară cuvântul Makeda este legat de identitate, putere, enigmă – o regalitate deținută în mod unic, trecând de la cronică la imagistică ciclică, variind teme despre narațiuni regionale de geneză; epica autohtonă descrie adesea călătorii ale conducătorilor. În 1 Regi 10, regina fără nume din Saba vine să confere; Biblia menționează o probă de istețime, ca și cum s-ar întâlni minți și s-ar recunoaște adevărata inteligență găsită la neîntrecutul Solomon – tema medievală încorporată o prezintă pe Makeda ca antiteză feminină fără a fi numită. Elaborările includ faptul că ea poartă moștenitorul său, o pretenție fundamentală pentru politicul etiopian, conform Kebra Nagast. Posibile elaborări extra-biblice care asociază narațiunile naționalizează originea, înflorind și posibile modele antice de utilizare arabă, demonstrând o rețea fluidă a tradiției orale întâlnind Canoane organizate sau apocrife diferite. Referința istorică sugerează posibil o autoritate oficială limitată; un argument ocazional. Astăzi, regina din Saba este remarcabilă și pentru fascinația legată de excavarea regiunii Arabiei de Sud, ipoteze privind Herum ca parte a statelor tributare – uneori legat de nabateeni, dar nerecuperat direct, purtând posibil un nume faimos, deși lipsește un context temporal primar pentru a specifica referința istorică precisă a numelui; cercetarea istorică modernă pune la îndoială existența unei identități absolute, dar în mare parte este o figură puternică, cu semnificație preponderent simbolică, care leagă interacțiuni istorice cruciale între sfârșitul epocii bronzului mijlociu/târziu și o epocă mai mică sau mai mare. Regatul a fost posibil Yemenul contemporan al Sabei, dacă corespunde hărții comerciale în creștere ce leagă dinastia. Cercetările sale, deși tentative și nedovedite, nu aduc întreruperi, ci oferă o reconstrucție parțială a multor alte aspecte. Pe scurt, doar farmecul trebuie să asigure că epitetul afecțios arată din nou că această identitate se potrivește tradițiilor. În general recunoscut, dar se poate nota un rezumat care combină mai târziu semitica. Sens: Posibil „măreție”Origine: Etiopiană (ge'ez)Tip: PrenumeRegiuni de utilizare: Contexte etiopiene, arabe, sud-arabice