Intan este un prenume feminin de origine malaeză și indoneziană, însemnând „diamant” în ambele limbi. Etimologic, provine din javaneza veche hintĕn, o formă kramanizată (politicoasă) a lui hīra, care la rândul său derivă din sanscrita hīra, tot cu sensul de „diamant”. Numele reflectă influența culturală și lingvistică a sanscritei prin javaneza veche asupra arhipelagului malaiez, ilustrând modul în care pietrele prețioase au fost folosite de mult timp ca surse de inspirație pentru nume personale în regiune. Intan este folosit în principal în Indonezia și Malaezia, precum și în comunitățile vorbitoare de limba malaeză din țările vecine, precum Brunei, Singapore și sudul Thailandei. Deși istoric a fost unisex în unele contexte, astăzi este aproape exclusiv feminin. Forme variante includ numele înrudit Intan și forme diminutivale precum Intan, însă numele de bază își păstrează eleganța și popularitatea. Nume înrudite care împărtășesc rădăcina sanscrită includ Hira (însemnând și „diamant” în multe limbi din Asia de Sud) și Hēra, iar nume compuse precum Intan Permata subliniază și mai mult tema pietrelor prețioase. Semnificația culturală constă în valoarea simbolică a diamantelor: putere, strălucire și valoare inestimabilă. În societățile indoneziană și malaeză, a numi un copil Intan este o dorință ca acesta să posede frumusețe trainică și valoare interioară, asemenea pietrei prețioase. Referințele literare și poveștile tradiționale folosesc adesea „Intan” metaforic în poezia pantun, asemănând ochii sau inima unei persoane iubite cu o bijuterie. Numele apare și în celebra melodie „Intan” a lui IntanNurlela (simp) și a reginei frumuseții malaeziene IntanNorr