Fedelmid este o variantă a numelui irlandez vechi Feidlimid, purtat în istoria și legendele irlandeze timpurii. Numele principal Feidlimid este considerat în mod tradițional că înseamnă „veșnic bun”， deși poate fi înrudit cu cuvântul irlandez vechi feidil care înseamnă „perseverent” sau „constant”. Acest nume apare în contexte multiple: ca nume al mai multor regi timpurii ai Munsterului， al unui sfânt din secolul al VI-lea numit în mod obișnuit Sfântul Felim， și în mitologia irlandeză ca tatăl Deirdrei. Etimologie și context istoric Fedelmid (scris și Fedlimid， Feidlimid sau Feidhlimidh) provine direct din forma arhaică Fedlimid. Elementul feidil sugerează o trăsătură de statornicie， care se aliniază cu virtuțile celebrate în tradițiile irlandeze timpurii de numire. Deși derivarea exactă rămâne dezbătută， persistența numelui de-a lungul secolelor reflectă rezonanța sa culturală în societatea gaelică. În Irlanda medievală timpurie， Feidlimid a fost numele a cel puțin trei regi ai Munsterului: Feidlimid mac Óengusa (murit c. 500)， Feidlimid mac Tigernaig (murit c. 588) și Feidlimid mac Cremthanin (d. 846). Cel mai cunoscut purtător ecleziastic este Sfântul Felim， un călugăr eremit și preot din secolul al VI-lea， ale cărui puțuri sfinte se află în Comitatul Sligo. În legenda irlandeză， Fedelmid mac Daill apare ca tatăl Deirdrei， eroina tragică a ciclului Ulster. Purtători notabili Felim Ua Conchobair (de asemenea， Felim mac Cathal Crobderg Ua Conchobair) a fost un rege al Connachtului în secolul al XIII-lea， demonstrând utilizarea continuă a numelui în liniile regale. Alte forme anglicizate， precum Phelim și Felix， au fost de asemenea folosite istoric pentru a-l reprezenta pe Fedelmid în documentele englezești， în special în Ulster. Forme și variante înrudite Numele a generat numeroase variante în limbile irlandeză și în alte limbi: Feidhlim， Feilim， Phelim și Feidhlimidh sunt comune. Forma latinizată Felix a fost uneori folosită ca sinonim în documentele medievale. Deși Fedelmid este acum rar， derivatele sale persistente apar atât în texte istorice， cât și în Irlanda contemporană. Înțeles: Posibil „veșnic bun”（tradițional） sau derivat din feidil „perseverent， constant” Origine: Irlands vechi (Fedlimid) Tip: Nume mitologic， regal și de sfânt Utilizare: Irlands (istoric）， cu forme înrudite încă folosite astăzi