Fadia este un prenume arab feminin care înseamnă „mântuitoare” sau „cea care se sacrifică pentru alții”. Este forma feminină a lui Fadi, care, la rândul său, derivă din verbul arab fada (a răscumpăra, a plăti răscumpărare, a sacrifica). Rădăcina transmite conceptul de dăruire dezinteresată, făcând ecoul semnificației teologice a lui Iisus ca răscumpărător în tradiția islamică. Numele este cel mai frecvent întâlnit în Maroc, dar apare în întreaga lume arabă. Etimologie Numele Fadia provine de la rădăcina triliteră f-d-y, asociată cu ideea de răscumpărare sau sacrificiu. Corespondentul său masculin, Fadi, este un epitet al lui Iisus în limba arabă, asemănător cu rolul de mântuitor din credința creștină. Forma feminină păstrează acest sens, făcând din nume unul cu rădăcini spirituale profunde. Purtători antici și regali Din punct de vedere istoric, numele Fadia a fost purtat de o familie plebee romană, gens Fadia. În mod notabil, o femeie numită Fadia (83 î.Hr. – 30 î.Hr.) a fost prima soție a generalului roman Marc Antoniu. În era modernă, Prințesa Fadia a Egiptului (1943–2002) a fost cea mai tânără fiică a regelui Farouk, adăugând prestigiu regal numelui.