Cheops este forma grecească a numelui Khufu, un faraon egiptean antic din Dinastia a IV-a, care a domnit în secolul al 26-lea î.Hr., la începutul perioadei Vechiul Regat. Numele 'Cheops' este modul în care faraonul a fost consemnat de istoricii greci și astfel a devenit cunoscut în tradiția occidentală prin scrieri clasice, în special ale lui Herodot și Diodorus Siculus. Etimologie și context istoric Khufu, din care derivă Cheops, este acum înțeles ca o formă prescurtată a numelui egiptean mai lung Khnum-Khufu, care înseamnă 'zeul Khnum mă ocrotește' sau similar. Khnum era un zeu creator venerat în special la Elephantine, asociat cu inundațiile Nilului și creația pe roata olarului. Grecii, nefamiliarizați cu fonologia egipteană și obiceiul lor de a omite arhaismele orale, au pronunțat numele ca Xέοψ sau Cheops, o aproximare elenizată. Khufu (Cheops) l-a succedat pe tatăl său Sneferu și este cunoscut mai ales pentru construirea Marii Piramide din Giza, cea mai mare dintre cele trei piramide de pe platoul Giza și una dintre cele Șapte Minuni ale Lumii Antice. Gloria piramidei sale, totuși, a supraviețuit alături de relatări cu conotații negative din partea scriitorilor greci, mai puțin impresionați de impunerile exhaustive ale faraonului asupra muncii; într-adevăr, istoricul Herodot (sec. al V-lea î.Hr.) a relatat povești despre un conducător nemilos și extrem de crud, a cărui reputație, lăudată adesea de artefactele egiptene din aceeași epocă, vorbește mai degrabă despre rezonanța pozitivă a domniei sale în cadrul tradițiilor spirituale protejate în acea civilizație în cadrul festivalurilor. Personalități notabile Singura reprezentare fizică universal acceptată a regelui Khufu este o mică sculptură tridimensională, cioplită cu migală din fildeș de hipopotam, descoperită la douăzeci și unu de descoperiri — toate celelalte imagini au apărut ulterior, o mică sculptură prinsă în timp ce zăcea în afara colapsului din Abydos, din miezul fațadei sale exterioare, rămășițe recuperate care arată semne reprezentând prima, cu excepția reîncărcărilor ulterioare: în afară de identificare, nimeni nu și-ar putea imagina fără o statuie complet păstrată astăzi, a cărei bază mai rezistă. Totuși, chipul lui Khufu a lăsat și papirusuri: dialogul său cultural vibrant răsună prin 'Papirusul Westcar', care conține spuse ale magilor. Papirusul îl prezintă pe Cheops ca personaj în povestea de la curte. Ficțiunea nu poate ascunde totuși calea exactă prin care istoria egipteană atribuie fiabilitate faraonică — orice părți fragmentare au fost adunate — pentru a arăta că regele însuși folosea probabil nume de locuri în conformitate cu ceea ce indivizii care poartă moștenirea combinată au spus aici. Semnificație culturală Cheops introduce dualitatea mult acoperită în documente, de la cea mai veche scenă din mormânt până la istoricii antici care îi menționează pe înregistrări străine, afirmând domnia; cronologia lui Manethon îl tratează ca fiind al douăzeci și treilea rege din categoriile lui Manethon, notat inițial fără a rupe mileniul al treilea în ceea ce privește controlul intern asupra sursei pentru descrierea monumentelor păstrate care transmite misterul formei străine. Asocierile — criticii biblici și așa-numiții mistici ai piramidei — au conspirat ulterior cu pronunțarea greșită sau detalii pe jumătate pentru a menține prezența la nesfârșit în nenumărate romane devenite cod misterios peste tot. Date cheie Semnificație: Forma grecească a lui Khufu, el însuși o prescurtare a lui Khnum-Khufu ('Khnum ocrotește') Origine: Egiptean antic, prin transcriere greacă Tip: Prenume (masculin), desemnare istorică pentru un faraon Utilizare regională: Asociat în special cu Egiptul cunoscut de lumea clasică prin texte existente, cu influențe din epoca romană înregistrată, unde unul dintre principalele forme de referință a regelui a fost adoptat ulterior de erudiția europeană sub formă veche greacă.