Polyhymnia

Polyhymnia este forma latinizată a numelui Polymnia, una dintre cele nouă muze din mitologia greacă. Numele său derivă din grecescul polys însemnând „mult” și hymnos însemnând „cântec, imn”, împreună însemnând „abundând în cântec” sau „cea a multor imnuri”. În tradiția mitologică greacă, Polyhymnia este muza poeziei sacre, imnului sacru, dansului, elocinței și pantomimei; unele relatări o creditează și cu domeniile agriculturii, geometriei și meditației.

Etimologie

Numele Polyhymnia provine din cuvintele grecești polys („mult”) și hymnos („laudă” sau „imn”), reflectând asocierea sa cu imnurile și cântecele de laudă. Ortografia cu un „h” după y urmărește originalul grecesc Polyhymnia (Πολυύμνια), în timp ce varianta Polymnia (Πολύμνια) provine din contracție. Istoricul antic Diodor Sicilianul explică în Bibliotheca historica că numele Polyhymnia semnifică faptul că ea „prin marile sale (polle) laude (humnesis) aduce distincție scriitorilor ale căror opere le-au câștigat faimă nemuritoare.”

Familie și rol

Ca una dintre cele nouă muze, Polyhymnia este fiica lui Zeus și a Titanidei Mnemosyne, personificarea memoriei. Ea și surorile sale—Calliope, Clio, Erato, Euterpe, Melpomene, Terpsichore, Thalia și Urania—prezidau artele și științele, inspirând creativitatea muritorilor. În reprezentări, Polyhymnia este adesea înfățișată purtând o mantie lungă și un văl, cu cotul sprijinit pe un stâlp și un deget la buze, exprimând o atitudine serioasă, gânditoare, potrivită subiectelor solemne ale poeziei sacre și meditației.

Semnificație culturală

Deși mai puțin proeminentă în narațiunile populare decât unele alte muze, Polyhymnia a avut o amprentă culturală de durată. Ea apare în opere de artă, literatură și muzică din antichitate încoace. În epoca modernă, numele său a fost purtat de obiecte astronomice, nave și ca nume de persoană, în special în contexte literare și erudite. Ca prenume, Polyhymnia rămâne rar, fiind de interes în principal pentru clasiciști și cei atrași de bogăția mitologiei grecești.

• Semnificație: „Abundând în cântec” — din grecescul polys (mult) și hymnos (imn)
• Origine: Mitologia greacă
• Tip: Prenume feminin
• Utilizare: Lumea vorbitorilor de engleză (rar), preponderent în referințe clasice