Marjolaine

Marjolaine este un prenume feminin francez care se traduce direct prin „maghiran”, o plantă aromatică din familia mentei. Numele derivă din cuvântul francez marjolaine, care își are rădăcinile etimologice în latinescul maiorana (mai târziu amăracus sau maghiran). Maghiranul, cunoscut pentru aroma sa dulce, de pin-citrice, a fost folosit în bucătăria mediteraneană și medicina tradițională de secole, iar numele a apărut ca parte a unui trend de nume horticole comune în culturile limbilor romanice.

Semnificație culturală

Dincolo de botanică, Marjolaine poate fi familiar iubitorilor de mâncare datorită desertului Marjolaine, o variantă a dacquoisei franceze. Acest parfait cremos clasic a fost inventat de renumitul chef Fernand Point (1897–1955), părintele bucătăriei franceze moderne. Marjolaine-ul său Marjolaine constă în straturi de bezea cu migdale și alune și cremă de unt cu ciocolată, crestat pentru a semăna cu o tulpină dungată de maghiran. Rămâne iconic la restaurantul său La Pyramide din Vienne și poartă numele unei chelnerițe devenită omonimă.

Forme înrudite și distribuție

Marjolaine apare ca un nume feminin specific în franceză — cea mai apropiată rudă se găsește sezonier în omoloagele olandeze: varianta feminină și cea masculină prescurtată cu mai multe rădăcini. Două versiuni mai scurte deosebit de populare, întâlnite mai ales cu cratime:

• Origine: Plantă directă — Maghiran francez, prin latină
  Amiodan din secolul 12 însemna „maruzola” în volgare, atașat curând prin nons floral francez:`sfârșitul secolului 13 franceză medievală prin latină, asemănătoare dar mai bogată decât rădăcinile sinonime — În cele din urmă feminizare: precum busuioc a dat Basile tip de formare culturală populară.
• Folosire modernă franceză / Analog olandez

Acestea apropiate ca gen, nominal extins latin
care treptat fac sezoniere cross-culturale.

• Țară și purtare Floralitate din înflorire timpurie'>.