Jahleel este un nume masculin de origine ebraică, însemnând „Dumnezeu așteaptă” din yaḥal (a aștepta) și ʾel (Dumnezeu). Apare doar pe scurt în Vechiul Testament ca o figură minoră.
Etimologie
Numele combină elementele ebraice yaḥal (a aștepta, a spera) și ʾel (Dumnezeu). Forma înrudită în ebraica biblică este Yachle'el, care are același înțeles.
Context biblic
Jahleel este listat printre figurile minore ale Bibliei ebraice, menționat în treacăt cu puține detalii suplimentare. Conform cărții Numeri, el a fost un fiu al lui Zebulon (Numeri 26:26), iar urmașii săi au format clanul Iahleelit. Numele apare în listele de recensământ ale israeliților în timpul rătăcirilor lor în pustie.
Semnificație culturală
Ca nume biblic obscur, Jahleel este rar folosit în zilele noastre. Apare în principal în traducerile englezești ale Bibliei și este uneori ales de părinții care caută nume unice din Vechiul Testament cu un element teoforic.